marți, 16 martie 2010

creatiune sau evolutie?

Creatie sau evolutie?

de Gerald J. Counts

Aceste doua teorii cu privire la originea universului se exclud reciproc. Dintre cele doua tipuri stiintifice construite in jurul acestor doua teorii, unul este corect, pe cand celalalt incorect, unul este adevarat, iar celalalt este fals. Fie universul, incluzand si viata de pe pamant a avut un inceput, fie nu a avut. Fie exista un Creator vesnic, fie universul este etern, existand in diferite forme. Deoarece omul nu a fost prezent in vesnicie sau la inceput, el poate doar postula (poate presupune si poate face afirmatii ca baza pentru argumentele sale). Poate banui, specula despre origini, si doar apoi sa le testeze cu observatiile si analizele datelor prezente. Aceasta se face prin presupuneri si extrapolare in trecut bazate pe acele date sau altele derivate din ele. Intr-o analiza finala a tipurilor stiintifice, al creatiei si al evolutiei, amandoua tin de credinta. Stiintific, tipul corect este cel care se potriveste cel mai bine cu informatiile. De aceea, haideti sa aruncam o privire simpla la aceste doua tipuri, in lumina unor anumite informatii.

1. Cele mai insemnate legi stiintifice in ce priveste universul sunt prima si a doua lege a termodinamicii. Expuse simplu, aceste legi afirma ca acum nimic nu se mai creeaza sau anihileaza si ca toate sistemele (vii sau nu), daca nu au alta intentie sau o fiinta inteligenta care sa le mentina, isi pierd din complexitate iar in final se uzeaza si inceteaza a mai functiona. Ce ne arata noua aceste informatii? Raspuns: nimic nu mai este creat sau anihilat acum in Univers, iar acesta se uzeaza si va inceta a mai functiona. Aceasta este ceea ce postuleaza tipul creationist. Tipul evolutionist postuleaza ca Universul, asa cum il stim, a luat fiinta dintr-o materie moarta si de o complexitate inferioara devenind tot mai complex si ajungand chiar sa produca sisteme vii, inclusiv omul. Cu faptele stiintifice asociate, primele doua legi se potrivesc mai bine tipului creationist, facandu-l mai stiintific decat celalalt. Asa stau lucrurile, chiar luand in considerare faptul ca aceste legi sunt bazate pe sisteme inchise.

2. Mai exista o alta lege cunoscuta sub numele de legea „cauzei si efectului”. Orice eveniment este rezultatul uneia sau mai multor cauze. Deci trebuie sa existe un cauzator al evenimentului respectiv. Cauza unui eveniment poate fi un alt eveniment care la randul lui a avut un cauzator. Stiintific, oricine poate concluziona ca trebuie sa fi existat o prima cauza pentru acest univers atat de complex si bine organizat (care totusi se consuma). Din moment ce Cauzatorul trebuie sa fie capabil de a produce evenimentul, „prima cauza” a Universului, cu tot ceea ce contine el, trebuie sa fie mai mareata decat acesta. Nimic mai prejos decat el nu il putea produce. „Prima cauza” a timpului trebuie sa fie mai presus de timp. „Intaia cauza” a vietii trebuie sa fie „vie”. Bineinteles, logic am putea continua la nesfarsit. Evident, cand aceste informatii sunt analizate, „Intiia cauza” a Universului trebuie sa fie cel putin infinita, vesnica, omnipotenta, omniprezenta, omniscienta, individuala si libera de a face tot ce doreste. Tipul cretionist postuleaza o asemenea „Prima Cauza”. Dar cum ramane cu tipul evolutionist? Unii oameni de stiinta cred ca aceasta cauza a aparitiei Universului, asa cum cunoastem astazi a fost un Big Bang.

Este o diferenta mare fata de faptele stiintifice, dar chiar daca ar fi fost asa, ce l-a cauzat, si care a fost cauza cauzei care a cauzat Big Bang-ul? Tipul evolutionist trebuie sa concluzioneze ca energia si/sau materia sunt vesnice. De aceea nu exista o prima cauza a Universului. Acesta, intr-o forma sau alta, a existat prin sine insusi din vesnicie. Aceasta ignora orice ratiune logica a legii stiintifice a cauzei si efectului. A presupune ca nu a existat o prima cauza a universului reprezinta o sustragere de la aceasta lege. Asadar, ce tip se potriveste cel mai bine acestei legi stiintifice? Raspuns: tipul creationist.

3. Dar cum ramane cu fosilele? O multime de date despre fosile s-au colectat din scoarta terestra. Ce ne spun noua aceste date despre creatie si evolutie? In primul rand, tipul evolutionist postuleaza ca dinozaurii si omul nu au trait in acelasi timp pe pamant. Sustin datele aceasta? Nu! Au fost descoperite urme ale omului si ale dinozaurilor unele langa celelalte, in acelasi depozit geologic. Urmele ambelor specii dau dovada ca sunt autentice. Ele dovedesc ca dinozaurii si omul au trait pe pamant in acelasi timp. Bineinteles ca cei care sustin cu tarie evolutionismul nu vor accepta aceste dovezi clare, chiar daca omul si dinozaurii inca traiesc inmpreuna pe pamant. Crocodilii sunt dinozauri (reptile mari) care au supravietuit extinctiei. Cand un evolutionist priveste urmele umane langa cele ale unui dinozaur, in esenta, el spune despre urmele umane: Aceste urme trebuie sa fi fost facute de vreun animal asemanator omnului deoarece oamenii si dinozaurii nu au existat pe pamant in acelasi timp. Aceasta este logica „stiintifica” tipica unui evolutionist. In al doilea rand, daca tipul evolutionist este corect, ar trebui sa existe milioane de fosile care sa dezvaluie forme de viata intermediara intre specii. Dintre milioanele de fosile, nu exista nici macar una care poate fi identificata stiintific ca fiind o creatura intermediara. In privinta fosilelor, macro-evolutia nu are nici o baza stiintifica. Pe de alta parte, tipul creationist postuleaza ca oamenii si dinozaurii au trait pe pamant in acelasi timp si asa cum arata si fosilele, toate speciile de fiinte au fost create asa cum sunt, neexistand fosile intermediare. Aceasta este exact ceea ce fosilele ne dezvaluie. Deci, care este tipul cel mai stiintific din punct de vedere al fosilelor? Raspuns: tipul creationist.

4. Dar despre varsta pamantului? Evolutionismul postuleaza ca pamantul este foarte vechi. Creationismul postuleaza un pamant tanar, desi varsta nu reprezinta un factor. Care tip este sustinut cel mai bine de date? Deoarece probabilitatea statistica a evolutionismului este nula fara un pamant foarte batran, evolutionismul are nevoie de un pamant vechi de milioane de ani. Tezele evolutioniste afirma ca daca se acorda destul timp, orice se poate intampla, chiar si evolutia. Crocodilului, intr-o buna zi, poate sa-i creasca aripi si sa zboare. Deci, conform evolutionismului, cat de batran este pamantul? Raspuns: tot atat de batran cat rocile. Dar cat de vechi sunt rocile? Raspuns: tot atat de vechi cat fosilele. Atunci, cat de vechi sunt fosilele? Raspuns: tot atat de vechi cat rocile. Concluzia evolutionismului: pamantul este destul de vechi pentru a ridica peste zero probabilitatea ca evolutia sa fi avut loc. Ce arata de fapt datele? Estimari, bazate pe uniformitate variaza de la 1750 de ani la peste 5.000.000.000 de ani. Care este cea mai buna estimare? Bineinteles ca pamantul este mai vechi de 1750 de ani, dar altfel, alege singur un numar. Pentru toate scopurile practice, tot la o probabilitate zero a evolutiei vei ajunge. Adevarul este ca varsta Universului si a pamantului nu poate fi determinata de oamenii de stiinta. Creationismul postuleaza ca sistemele pamantului pot fi tinere. Pamantul a fost creat cu o varsta aparenta. De exemplu, primul om a fost creat un adult matur. La varsta de o zi, orice om de stiinta ar concluziona ca avea aproximativ 30 de ani. Exista vreo informatie care sa sustina o varsta tanara a pamantului? Da. Rata de diminuare in campul magnetic al Pamantului produce o estimare a cel mult 10.000 de ani. Rezultatul patrunderii radiocarbonului in sistemul terestru ne da 10.000 de ani; cresterea celei mai vechi parti vii a biosferei noastre indica varsta pamantului ca fiind de 5.000 de ani; dezvoltarea populatiei umane ne da in jur de 4.000 de ani. Ultimele estimari recente sunt tot atat de aproape de varsta adevarata ca si cele care dau o varsta mai mare, probabil chiar mai aproape, din moment ce sunt mai mici. Daca ne incredem in varstele tinere ca fiind cele mai bune estimari stiintifice, atunci creationismul este cel mai justificabil.

5. Care tip, creationismul sau evolutionismul este sustinut cel mai bine de structura geologica a pamantului? Afirmat simplu, evolutionismul postuleaza ca asa numita coloana geologica s-a depus, pe baza teoriei uniformitatii, pe o perioada de milioane de ani. Fosilele din partea inferioara a coloanei ar fi cele mai simple forme de viata si deci primele din seria evolutiei. Urmatorul nivel din coloana ar contine forme de viata mai complexe si deci fac parte dintr-o categorie superioara in evolutie. Ideea este ca pe masura ce formele de viata au evoluat si apoi au murit, ele erau acoperite de eroziunea terenurilor inconjuratoate. Exceptand faptul ca fosile de complexitate diferita sunt uneori gasite la acelasi nivel al coloanei, o alta problema a acestui proces este ca nu se conformeaza structurii fosilelor. Fiintele moarte putrezesc, se transforma in pamant iar oasele lor se imprastie, de aceea nu mai ramane prea mult de fosilizat. Iar apoi, chiar daca fosilele s-ar putea face cu milioanele astfel, se ridica intrebarea: Ce s-a intamplat cu fosilele formelor de viata intermediare? Ar trebui sa existe milioane, dar nu exista nici macar una singura. Dar ce spune creationismul? Acesta postuleaza ca structura geologica a pamantului este in primul rand rezultatul unei catastrofe mondiale (o combinatie de potop, cutremure si vulcani) si consecintelor ei. Doar unii oameni care au fost pregatiti impreuna cu fiintele care aveau nevoie de aer (inclusiv dinozaurii) pe care ei le-au pregatit si fiintele acvatice au supravietuit. Toate celelalte fiinte au murit si multe au fost ingropate in noroiul si sedimentele care s-au depus in urma apelor agitate ale potopului fiind apoi presate in jos de imensele forte implicate in catastrofa. Astfel s-a format coloana geologica impreuna cu milioanele ei de fosile. Presiunea/ temperatura/ timpul operand asupra resturilor ingropate au produs combustibilii fosilieri pe care noi ii folosim astazi ca sursa de energie. Eruperea violenta a pamantului dinaintea catastrofei a schimbat drastic topografia sa. Continentele, avand dupa aceea lanturi muntoase si bazinele oceanice rezultante au trecut apoi printr-o scurta epoca glaciara, lasandu-le intr-o forma foarte asemanatoare cu cea de astazi. Deci, care tip se potriveste cel mai bine datelor geologice? Raspuns: creationismul.

Mai sus avem doar cinci exemple, dar nu conteaza ce date analizam. Din punct de vedere stiintific, toate ajung la acelasi rezultat. Datele se potrivesc intotdeauna creationismului mai bine sau cel putin la fel de bine ca evolutionismului.

Deci, care tip al originilor este cel mai stiintific? Desi inca mai exista multe probleme stiintifice nerezolvate in ce priveste ambele tipuri de origine, raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa fie creationismul. Datele, atunci cand sunt analizate in contextul metodei stiintifice sustin in mod coplesitor creationismul mai presus de evolutionism. Cineva a spus: „Este nevoie de mai multa credinta pentru a crede in evolutionism decat pentru a crede in Dumnezeu”.

Desi exista multi oameni de stiinta care resping evolutionismul in favoarea creationismului, mult mai multi dintre ei cred in evolutionism. De ce? De ce este tratat evolutionismul ca un fapt in sistemul nostru educational, in mass-media si in unele biserici? Poate fiindca lucrurile stau asa cum a declarat odata un adept al evolutionismului: A nega evolutia inseamna a admite ca exista un Dumnezeu, si daca exista un Dumnezeu care ne-a creat, atunci noi trebuie sa raspundem pentru faptele noastre in fata Lui. Acest om de stiinta nu a fost adeptul evolutiei datorita analizei lui stiintifice a datelor, ci datorita urii sale fata de Dumnezeu. Creatorul, pe care acest om si multi altii Il resping, ne-a spus de multe ori si in multe feluri ca El a creat cerurile, pamantul si tot ce este in ele. Pe scurt, El a creat Universul. Gasim aceasta in Sfanta Scriptura:

Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o (Exod 20:11).

Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut (Geneza 1:27).

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui (Psalmul 19:1).

‚Cu cine Ma veti asemana, ca sa fiu deopotriva cu el?’ zice Cel Sfant. Ridicati-va ochii in sus, si priviti! Cine a facut aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dupa numar, in sir, ostirea lor? El le cheama pe toate pe nume; asa de mare e puterea si taria Lui, ca una nu lipseste (Isaia 40: 25-26).

Asa vorbeste Domnul Dumnezeu, care a facut cerurile si le-a intins, care a intins pamantul si cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, si suflet celor ce merg pe el (Isaia 42:5).

Eu am facut pamantul, si am facut pe om pe el; Eu cu mainile Mele am intins cerurile, si am asezat toata ostirea lor (Isaia 45:12).

La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu. El era la inceput cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El (Ioan 1:1-3).

Si Cuvantul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har, si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal (Ioan 1:14).

Vrednic esti Doamne si Dumnezeul nostru, sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile, si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute (Apocalipsa 4:11).

Asa cum am mentionat si la inceputul acestei brosuri, creationismul si evolutionismul se exclud reciproc. A crede in macro-evolutie inseamna a respinge Cuvantul lui Dumnezeu si deci a-L face mincinos. De exemplu, sunt „crestini” care sunt adepti ai unei „evolutii teistice” chiar daca aceasta este contrara Bibliei. Luati aminte la un singur verset:

Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune. Astfel a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a sasea (Geneza 1:31).

Seara si dimineata” definesc o zi literala, si oricat ar incerca cineva sa elimine cuvintele „foarte bune” sau sa le explice altfel, acestea intotdeauna combat evolutia teistica, teorie care afirma ca Dumnezeu a inceput lucrarea, dar a ales evolutia pentru a o duce la indeplinire. Dumnezeu nu a creat omul sau orice alta faptura din sistemul viu intr-o lupta mortala de supravietuire a celui mai tare. Moartea nu era prezenta atunci cand Dumnezeu a privit la creatia Sa si a spus ca era „foarte buna”. Supravietuirea celui mai tare este rezultatul pacatului omului si blestemului pe care el l-a adus, nu intentia directa a lui Dumnezeu.

De aceea, dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si prin pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au pacatuit... (Romani 5:12).

Caci firea a fost supusa desertaciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nadejdea insa, ca si ea va fi izbavita din robia stricaciunii, ca sa aiba parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar stim ca pana in ziua de azi, toata firea suspina si sufera durerile nasterii (Romani 8:20-22).

Draga cititorule,

Tu nu trebuie sa te ingrijorezi de ceea ce spun asa-zisii lideri religiosi sau oameni de stiinta despre origini. Pana la urma, legile stiintifice sunt doar niste formulari a ceea ce deja exista. Tot ce exista a fost creat in aceasta forma, asa dupa cum afirma si adevarata stiinta. Poti citi adevarul despre originea Universului, si mult mai mult decat atat in cea mai exacta si cuprinzatoare Carte a lumii, Sfanta Scriptura. In ea, Autorul ne spune multe despre istoria pamantului, inclusiv inceputurile sale. El ne spune cum doar a vorbit si lumea a luat fiinta:

Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvantul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad (Evrei 11:3).

Ne spune chiar si cum se va sfarsi totul.

Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr-o purtare sfanta si evlavioasa, asteptand si grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprinse vor pieri, si trupurile ceresti se vor topi de caldura focului? (2 Petru 3:10-12).

Ce se va intampla dupa acest sfarsit? El ne spune si acest lucru.

Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea (2 Petru 3:13).

Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou; pentru ca cerul dintai si paaintul dintai pierisera, si marea nu mai era (Apocalipsa 21:1).

El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut (Apocalipsa 21:4).

Dar cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli, si toti mincinosii, partea lor este in iazul, care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua (Apocalipsa 21:8).

Locul vesnic in care vei sta depinde daca tu Il crezi pe Dumnezeu sau nu; nu doar cu o credinta a mintii, ci din cele mai adanci strafunduri ale omului dinlauntru. Credinta care te va salva de „a doua moarte” este o credinta ce vine de la Dumnezeu. Este o credinta ce iti zdrobeste si iti umple de remuscari inima datorita pacatului si te pune pe genunchi inaintea Creatorului. Este o credinta care te va determina sa strigi catre Domnul Isus Hristos dintr-o inima plina de pocainta. Te va face sa renunti la orice nadejde pe care o ai in tine insuti sau in orice alt om si sa crezi in Domnul si Mantuitorul Isus Hristos... In vreme ce intrebarea despre care tip de origine este cel mai siintific este una importanta, adevaratul credincios cunoaste raspunsul, deci cea mai importanta intrebare este:

Unde iti vei petrece vesnicia? Cu Dumnezeu in fericirea „cerurilor noi si a pamantului nou” sau vesnic separat de El prin „moartea a doua”? Doar cei ce au viata vesnica vor scapa de „iazul de foc”. Si cine este acela care are viata vesnica? Raspuns: Acela care are pe Fiul.

Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau. Cine are pe Fiul, are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viata (1 Ioan 5:11-12).

Cine are pe Fiul lui Dumnezeu? Raspuns: Acela care L-a primit.

El era in lume, si lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu (Ioan 1:10-13)...

David al Israelului a pus aceasta intrebare:

Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfint? (Psalmul 15:1)

David a primit raspunsul:

Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu, si spune adevarul din inima. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau, si nu arunca ocara asupra aproapelui sau. El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi, daca face un juramint in paguba lui. El nu-si da banii cu dobanda, si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata (Psalmul 15:2-5).

Nu! Mantuirea nu este castigata sau obtinuta prin trairea unei vieti curate. Vine de la Dumnezeu, „prin har, ...prin credinta” iar odata primita, ea produce schimbari in viata acelei persoane. Oricine este mantuit de Isus Hristos se va stradui sa traiasca o viata neprihanita. Cele mai mari dorinte ale unui suflet mantuit vor fi sa Il cunoasca si sa fie ca El.

Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant? (Psalmul 42:1).

Draga cititorule, ai fost tu mantuit? Daca nu, crede in Fiul lui Dumnezeu si astfel, nu vei experimenta „moartea a doua”. Dumnezeu ne spune ca el a devenit om pentru a putea distruge puterea satanica a mortii, dusmanul omenirii, si sa dea viata vesnica tuturor celor care vor crede.

Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica (Ioan 3:16).

Dumnezeu de asemenea ne spune:

Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit. Caci prin credinta din inima se capata neprihanirea, si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire, dupa cum zice Scriptura: ,Oricine crede in el, nu va fi dat de rusine’ In adevar, nu este nici o deosebire intre Iudeu si Grec; caci toti au acelasi Domn, care este bogat in indurare pentru toti cei ce-L cheama. Fiindca ,oricine va chema Numele Domnului, va fi mantuit’ (Romani 10:9-13).

duminică, 14 martie 2010

Proiectul N.A.S.A. “Blue Beam”. Simularea holografica a venirii “Salvatorului” Noii Ordini Mondiale

Incredibil dar adevarat. Multe din acele descoperiri de ultima ora eu le-am vazut prezentate la emisiuni de specialitate aici cum ar fi: sarcofagul lui Isus, despre ordinea mondiala.... si multe altele.

Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) intenţionează simularea venirii lui Iisus pentru a manipula oamenii şi a distruge credinţa şi religiile.

„Vom avea un guvern mondial, fie că vă place, fie că nu. Singura întrebare este dacă el va fi creat prin cucerire sau prin consimţământ.”

Paul Warburg - membru al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR), declaraţie făcută în februarie 1950 în faţa Senatului american.

„Suntem în zorii unei transformări globale. Nu mai avem nevoie decât de o criză majoră adecvată şi naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială.”

David Rockeffeler – preşedinte de onoare al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR), preşedinte de onoare al Comisiei Trilaterale, membru Bilderberg, declaraţie făcută în septembrie 1994

În 1994 jurnalistul canadian Serge Monaste prezenta un amplu şi bine documentat material despre Proiectul NASA Blue Beam.Distrugerea credinţei prin false descoperiri arheologice de genul recentului “sarcofag al lui Iisus”. Organizarea unei gigantice mistificări în care se va simula prin proiecţii holografice venirea lui Iisus. Utilizarea undelor de joasă frecvenţă pentru controlul mental. Sunt doar câteva dintreplanurile de instaurare a noii religii mondiale satanicecuprinse în acest proiect.

Fost ziarist la publicaţia canadiană L’Enquete şi fondatorul unei agenţii de presă independente - International Free Press Network, Serge Monaste este bine cunoscut ca autor al unor numeroase articole despre Noua Ordine Mondială. Serge Monaste a murit în condiţii suspecte. Încă din 1994 el spunea într-un interviu că a fost ameninţat în mod repetat de primul ministru canadian şi de Vatican.. Sub pretextul că nu are voie să îşi educe copiii acasă, autorităţile l-au arestat şi i-au sechestrat familia.. Întors acasă,Serge Monaste, care nu suferise niciodată de probleme cardiace, a avut un atac de cord în urma căruia a murit. La scurtă vreme, un alt jurnalist care îl ajuta în investigaţii a murit tot în urma unui atac de cord, la fel de suspect. În dezvăluirile sale Serge Monaste arată pe baza unor documente autentice cum pot fi provocate astfel de atacuri de cord unor persoane incomode.

Vă prezentăm în continuare extrase din prezentarea realizată de Serge Monaste în 1994 în care demască proiectul Blue Beam. Traducerea după înregistrarea audio a fost completată cu comentariile noastre privitoare la o serie de evenimente ce confirmă parcurgerea unora dintre etapele acestui proiect.

“International Free Press Network nu este un grup religios sau o organizaţie politică, ci o agenţie de presă independentă care realizează investigaţii. Suntem specializaţi în investigarea şi publicarea de rapoarte speciale şi casete audio care demască dedesubturile implementării unei Noi Ordini Mondiale. Scopul nostru este să îi ajutăm pe oameni să realizeze că venirea Noii Ordini Mondiale nu este un vis şi nici o presupunere paranoică. Este un proiect satanic în curs de desfăşurare. Care este scopul lui? Să distrugă religiile tradiţionale şi mai ales religia creştină şi să le înlocuiască cu o religie mondială unică, bazată pe cultul omului. Să abolească familia aşa cum o ştim noi astăzi şi să o înlocuiască cu indivizi (cetăţeni mondiali, oameni universali n.n.) care lucrează fiecare pentru gloria guvernului mondial unic. Să distrugă orice formă de creativitate artistică sau ştiinţifică pentru a putea implementa o singură viziune, cea a guvernului mondial. Să implementeze apartenenţa obligatorie la un stat mondial condus de o forţă militară unică, de o Justiţie mondială, de o singură lege comercială, să îi oblige pe oameni să trăiască într-o pace falsă şi să impună o nouă religie şi o nouă cultură mondială.”

“Blue Beam (raza albastră) este un proiect al NASA care presupune patru direcţii de parcurs pentru implementarea noii religii mondiale New Age. Această religie este chiar baza noului guvern mondial, pentru că fără aducerea omenirii în această sclavie spirituală dictatura Noii Ordini Mondiale nu ar fi posibilă.“

False descoperiri arheologice pentru a submina credinţa

“Primul pas în acest proiect vizează discreditarea sau re-evaluarea tuturor cunoştinţelor religioase de până acum. Prin crearea unor cutremure artificiale în locaţii precise de pe planetă, în care s-a presupus mereu că se ascund secrete importante, se va urmări scoaterea la lumină a unor aşa-zise noi descoperiri arheologiceprin intermediul cărora se va “dovedi” că doctrinele marilor religii sunt false.“

Ne vom opri mai mult asupra modului în care această etapă este deja pusă în aplicare, pentru că am asistat de curând la un astfel de „cutremur”… de data aceasta mediatic. În seara zilei de 26 februarie 2007 pe toate posturile TV româneşti şi internaţionale James Cameron anunţa lumii că a descoperit «sarcofagul lui Iisus» şi al familiei sale.Iniţial am crezut că este vorba despre un nou film. La urma urmei cel care ne vorbea era un regizor, un creator de ficţiuni precum Terminator, Alien sau Titanic. De data aceasta însă James Cameron vorbea cu convingere despre o mare descoperire arheologică, despre dovezi ştiinţifice, despre teste ADN şi statistici care puneau la îndoială chiar bazele religiei creştine. Arheologii găsiseră 10 cutii cu oase pe care se aflau inscripţionate nume. Pe şase dintre ele se aflau nume cheie din Noul Testament: Joshua - Iisus, Maria, Iosif, Meriem - Maria Magdalena, Matei, Iuda. Despre celelalte patru nume care nu aveau atâta semnificaţie religioasă, James Cameron nu a amintit însă nimic.

A susţinut doar că are dovada că acestea sunt oasele lui Iisus, ale mamei sale Maria, ale tatălui său Iosif, ale Mariei Magdalena (Meriem) - soţia sa conform testelor ADN realizate asupra oaselor şi fiului lor – Iuda. Testele ADN puteau într-adevăr dovedi că oasele respective aparţineau unui cuplu care avea şi un copil, însă nu dovedeau că aparţin lui Iisus.În plus numele respective erau ceva comun în Ierusalimul acelor vremuri. Erau întâlnite la fel de des cum am întâlni noi acum numele de Ion, Maria şi Gheorghe. Pentru a elimina şi acest impediment din calea mistificării sale Cameron invocă părerea unui expert în probabilităţi, Andrey Feuerverger. Acesta calculează ce şansă există ca cele şase nume găsite pe sicriele de la Ierusalim să fi făcut parte din familia lui Iisus. O falsă problemă pentru că în realitate nu are cum să existe un sicriu al lui Iisus şi chiar dacă ar exista, statistica nu este relevantă pentru a o rezolva. Răspunsul expertului contrazice teoria regizorului: statistic şansa este 1 la 600. Iar acesta, în loc să spună că în proporţie de 99% nu are cum să nu fie vorba de familia lui Iisus, spune că există totuşi o şansă!

În plus această manipulare atât de intens mediatizată este infirmată chiar de cel care a descoperit osuarele, arheologul Amos Kloner. Într-un interviu publicat în Jerusalem Post, dar nu atât de intens mediatizat el spune: „Ceea ce pretinde documentarul este un fals istoric. Nu există un mormânt al familiei lui Iisus. Nici nu se putea face un astfel de mormânt, astfel încât să cuprindă persoane care au murit în locuri diverse, la distanţe mari în timp.” Cine are interesul ca lui James Cameron să i se acorde minute în şir de emisie pe toate canalele TV din lume, prezentând de fapt o ficţiune? Cine are interesul să mediatizeze atât de intens o aşa-zisă descoperire care atacă credinţa creştină?Aceiaşi care au conceput şi proiectul Blue Beam, la a cărui punere în practică vedem că participă acum celebrul regizor.

Show-ul secolului – „Venirea lui Iisus”

Al doilea pas al proiectului NASA presupune organizarea unui gigantic spectacol holografic proiectat chiar pe cer, astfel încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va simula venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care acţionează direct asupra creierului, fiecare om va vedea în această hologramă pe Mântuitorul specific religiei sale şi îl va auzi vorbindu-i în limba lui.

Cu ajutorul unor computere performante care vor coordona spectacolul şi al sateliţilor din jurul pământului care vor emite semnale de joasă frecvenţă(LF), foarte joasă frecvenţă (VLF) şi extrem de joasă frecvenţă (ELF) vor fi proiectate holograme folosind pe post de ecran pelicula de sodiu care înconjoară pământul la o înălţime de aproximativ 100 de km. Animarea pe computer şi semnalele auditive vor părea că provin din adâncimile spaţiului şi îi vor face pe adepţii ardenţi ai diferitelor religii să creadă că sunt martorii mult promisei întoarceri a propriului Mesia.

“Apoi proiecţiile lui Iisus, Mohamed, Buddha, Krishna etc. se vor uni într-o singură imagine şi « Salvatorul » universal le va face o mare revelaţie. Le va spune că diversele scripturi sunt false şi că vechile religii sunt responsabile pentru răul de pe planetă.. De aceea ele trebuie abolite pentru a lăsa locul unei noi religii care va fi condusă de el, unicul Dumnezeu pe care îl pot vedea cu ochii lor şi auzi cu urechile lor.”

Diabolicul plan prevede ca în urma acestei apariţii să se creeze o mare dezordine socială, în care milioane de susţinători fanatici ai dogmei unei religii se vor ridica împotriva altor milioane de susţinătorilor fanatici ai dogmei altor religii. Se vrea astfel generarea unor conflicte cum nu s-a mai văzut până acum. Pare de domeniul fanteziei, însă mijloacele pentru a realiza aceasta deja există..

„Diverse servicii secrete arată că în ultimii 25 de ani (este vorba de anul 1994 n.n.) fosta URSS a stocat deja într-un computer extrem de avansat informaţii despre proprietăţile electrice, chimice şi biologice ale creierului uman rezultate în urma studiilor pe milioane de oameni. Aceste date permitmanipularea senzaţiilor auditive şi vizuale. Au fost stocate de asemenea şi date despre toate limbile şi dialectele vorbite în prezent pe glob pentru a fi generate mesaje artificiale pe înţelesul oricui. Existenţa unor astfel de computere este menţionată şi într-un articol publicat în martie 1983 în ziarul Sidney Morning Arrow.

La fel stau lucrurile şi în SUA şi Europa. Încă din anii ‘70 s-au realizat cercetări asidue privind combinarea undelor electromagnetice şi a hipnozei.. În 1974 cercetătorul G.F. Shapis scria: «Cuvintele hipnotizatorului pot fi modulate electromagnetic, astfel încât să acţioneze direct asupra creierului sub formă de unde, fără a mai fi nevoie de receptarea şi transportarea sunetului şi fără ca persoana expusă la astfel de influenţe să aibă vreo şansă de a controla fluxul informaţional receptat.» Cei care cercetează fenomenul de channelingau observat că numărul celor care se consideră canale a crescut exponenţial de când se fac astfel de cercetări. Cei care practică aşa ceva ar trebui să îşi utilizeze simţul critic şi discernământul pentru că de cele mai multe ori nu cunosc sursa a ceea ce ei numesc ghidare divină.”

Vorbirea artificială asigură controlul mental

„Existenţa unor astfel de tehnologii ţine de a treia direcţie de dezvoltare a proiectului Blue Beam care vizează comunicarea telepatică şi electromagnetică prin unde de joasă, foarte joasă şi extrem de joasă frecvenţă care îi va face pe oameni să creadă că îl aud pe propriul lor Dumnezeu vorbindu-le. Astfel de unde generate de computer vor fi transmise prin intermediul sateliţilor şi vor interacţiona cu gândirea naturală, făcând să apară ceea ce se numeşte vorbire artificială”. Acest gen de tehnologie există încă din anii ‘70 şi a fost perfecţionată prin cercetări ulterioare privind relaţia dintre creierul uman şi computer.

În ianuarie 1991 la Universitatea din Arizona a avut loc conferinţa intitulată „Cercetarea avansată NATO cu privire la fenomene emergente ale sistemelor biomoleculare”. Ce înseamnă aceasta mai exact? Într-una din lucrările prezentate la această conferinţă erau prezentate echipamente care puteau face un orb să vadă sau un surd să audă. Echipamente care puteau calma orice durere, fără a interveni cu medicamente şi a căror utilizare ar fi permis oricărei fiinţe umane să îşi menţină şi la vârste înaintate aceleaşi funcţii de la tinereţe. Autorul lucrării în cauză trăgea un semnal de alarmă asupra pericolului ca astfel de cercetări să fie deturnate de la scopul lor iniţial şi să fie folosite împotriva oamenilor. El afirma că astfel de echipamente sunt operaţionale în cadrul CIA şi FBI, nu pentru a vindeca oameni, ci pentru a tortura şi omorî pe cei care se opun sistemului sau pentru a crea ceea ce în mod obişnuit se numeşte „candidat manciurian”.blue_beam_hologram

Avem date care arată că astfel de experimente au loc şi în Marea Britanie, Australia, Franţa, Germania şi Finlanda. Agenţiile guvernamentale şi corporaţiile care lucrează mână în mână cu ele sunt gata să facă orice pentru a-şi atinge obiectivul: controlul social total. De ce? Foarte simplu. În primul rând, dacă terorizezi populaţia şi o faci să se teamă pentru siguranţa şi viaţa sa, îţi va fi mai uşor să implementezi un sistem draconic, să o supraveghezi, să o dezarmezi şi apoi să îi spui că totul este pentru protecţia ei. În al doilea rând pentru că aşa este mai uşor să promovezi un nou sistem politic şi social, în locul celui vechi care pare să nu mai funcţioneze. Evident căalternativa este pregătită de multă vreme şi se numeşte Noua Ordine Mondială. Frica a fost mereu utilizată ca un instrument cu care Elita a controlat şi a subjugat masele. Vechea zicală „Divide et impera” (Dezbină şi stăpâneşte) a fost aplicată în toate colţurile planetei pentru a avea siguranţa că oamenii sunt speriaţi, se tem pentru siguranţa lor şi îşi pierd încrederea în ceilalţi oameni. Şi aceasta este tot o formă de control mental.”

Subliniem faptul că Serge Monaste spunea toate acestea în 1994, anticipând astfel înscenarea de la 11 septembrie 2001, care a permis instaurarea unui sistem de teroare şi a unor reguli stricte de supraveghere a populaţiei sub pretextul asigurării siguranţei acesteia.

Controlul mental de astăzi presupune mult mai mult, arată Serge Monaste în continuare. Iată ce scria în 1970 psihologul Gene V. Mc Connell într-un articol publicat în Psychology Today: „A venit ziua în care putem combinaprivarea senzorială cu drogurile, hipnoza şi manipularea prin recompensă-pedeapsă pentru a câştiga un control aproape absolut asupra comportamentului unui individ. Putem deci realiza rapid şi cu destulă eficienţă un fel de spălare a creierului care duce la schimbări dramatice de comportament şi personalitate. Ar trebui să dăm o nouă formă societăţii astfel încât să fim cu toţii antrenaţi încă de la naştere să facem ceea ce societatea vrea ca noi să facem. Avem tehnologia necesară pentru a face aceasta.. Nimeni nu este stăpânul propriei personalităţi. Nimeni nu are nimic de spus cu privire la ce fel de personalitate dobândeşte, deci nu are nici un motiv de a refuza să dobândească o nouă personalitate, dacăcea veche pe care o are este anti-socială”.

Dovezi ale existenţei tehnologiei pentru control mental

„Tehnologia ce urmează a fi utilizată pentru controlul minţii în Proiectul Blue Beam include un transmiţător care emite pe frecvenţa sistemului nervos uman. El a fost deja produs de firma Laurel Electro-Optical System din Pasadena, California. Laurel este unul dintre colaboratorii apropiaţi ai Aviaţiei Americane şi a lucrat mult în domeniul construirii unor arme care să implementeze mesajul direct în mintea inamicului. Aparatul utilizează radiaţii electro-magnetice şi frecvenţe extrem de joase şi a fost utilizat pentru a tortura fizic şi mental oamenii de la distanţă. Arme de acest tip au fost aplicate în anii ‘70 contra femeilor britanice care protestau împotriva prezenţei unor rachete americane în baza aeriană Greensam Common Air Base. Această armă poate induce o totală privare senzorială auditivă şi acţionează direct asupra nervilor auditivi, cu asemenea putere încât îi blochează victimei inclusiv capacitatea de a-şi auzi propriile gânduri. Exact ca în vechea zicală care spune: „e aşa mult zgomot aici că nu mă pot auzi nici pe mine gândind.

Dovezi despre existenţa unor astfel de tehnologii există inclusiv în publicaţii ale Departamentului American al Apărării. Căpitanul Paul E. Tyler semnează o lucrare având ca titlu „The electromagnetic spectrum and low intensity conflict” (Spectrul electromagnetic şi conflictul de intensitate joasă) inclusă în colecţia „Low intensity conflict in modern technology” (Conflictul de joasă intensitate în tehnologia modernă) publicată în 1986 de Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama. Aici se vorbeşte despre microunde care generează senzaţii auditive care pot fi auzite doar de individul ţintă. Tehnologia este relativ simplă şi poate fi folosită doar având la dispoziţie un banal radar de poliţie.. Fascicolul de microunde generat de aparat este modelat în frecvenţe audio şi transmis direct în creier de care este receptat ca o voce, deşi nu a fost emis nici un sunet. Exact ceea ce se va petrece în proiectul Blue Beam.

În cartea sa „Corpul electric,” Robert Becker, nominalizat la premiul Nobel, descrie o serie de experimente conduse la începutul anilor ‘60 de Olenfree, în cadrul cărora s-au obţinut astfel de fenomene. Olenfree a mai descoperit şi cum poate să încetinească, să accelereze sau chiar să oprească inima unei broaşte prin sincronizarea pulsului cu frecvenţa unor microunde. De aici până la provocarea unor atacuri de cord unor fiinţe umane este doar un pas.

Tot în aceeaşi lucrare, Robert Becker menţionează cercetările dr. Joseph C. Sharp de la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed, care a realizat teste pe propria persoană. În timp ce se afla într-o cameră perfect izolată fonic (deci prin pereţii căreia nu puteau pătrunde sunete) a auzit cuvinte ce i-au fost transmise prin simpla generare a unor unde electromagnetice cu vibraţie analoagă cuvintelor receptate de el. Concluzia a fost: „un astfel de aparat poate fi în mod clar aplicat în anumite operaţiuni în care se doreşte ca ţinta să ajungă la nebunie sau să îi transmiţi instrucţiuni nedetectabile de altcineva.”

Şi James Lin explica în 1978 în cartea sa intitulată „Microwave Auditory Effect and Application” (Efectul auditiv al microundelor şi aplicarea lui) cum poate fi auzită o voce transmisă direct către creier fără a exista o vibraţie sonoră.

Pe 21 septembrie 1977 CIA a prezentat rezultatele studiilor sale în faţa subcomisiei pentru sănătate şi cercetare ştiinţifică a Senatului american. Doctorului Sidney Gottlieb care conducea programul MK Ultra la acea vreme i s-a cerut în mod explicit să discute despre cercetările CIA privind acţiunea de la distanţă asupra organismului uman prin mijloace electronice.

Controlul total asupra planetei va fi obţinut prin teroare

„A patra dimensiune a proiectului Blue Beam include controlul total asupra planetei. Pentru aceasta se va simula o invazie extraterestră în marile oraşe ale lumii. Se mizează pe faptul că ţările care deţin armament nuclear îl vor utiliza pentru a se apăra de acest pericol, devenind apoi total vulnerabile faţă de adevăratul atac, ce va fi realizat ulterior de guvernul din umbră.”

Subliniem aici că tema unui atac extraterestru simultan în marile oraşe ale lumii apare aproape obsesiv în filmele de la Hollywood. În urma unui astfel de atac toate ţările mari, SUA, China, Rusia etc., colaborează între ele atacându-i pe extratereştrii cu armele de care dispun. Fără nici un rezultat. Când situaţia pare a fi disperată apare El – unicul Salvator. Vedem cum prin astfel de filme ni se oferă de fapt modele de gândire. Suntem antrenaţi să ne temem de un atac extraterestru, suntem antrenaţi să îi ripostăm în forţă şi apoisă aşteptăm apariţia unui salvator unic. Şi aceasta este tot o formă de control mental.

„Scopul este să fie anihilată orice formă de opoziţie faţă de Noua Ordine Mondială. Utilizând tehnologiile despre care am vorbit mai sus undele generatoare de gânduri vor putea fi transmise prin reţelele de fibre optice, cabluri TV, linii telefonice şi vor pătrunde în orice echipament care conţine microcipuri. La acel moment procesul de implantare al microcipurilor la nivelul populaţiei va fi realizat, astfel încât oamenii vor putea fi uşor împinşi la un val de sinucideri, violenţe şi nebunie.

Am fost întrebat de multe ori când se vor petrece toate acestea. După ce va fi creată o criză economică, care îi va forţa pe oameni să îşi cheltuiască toate rezervele de bani. Apoi va fi implementat un sistem planetar de plăţi electronice astfel încât nimeni să nu poată supravieţui în afara lui. După atâtea dezastre omenirea va fi gata să implore apariţia unui salvator care să restabilească pacea cu orice preţ, chiar cu preţul propriei libertăţi. Un principiu similar a fost aplicat în URSS pentru instalarea comunismului.

Soluţia pentru a contracara proiectul Blue Beam

Pare un tablou sumbru şi înfricoşător. Poate că acesta este şi scopul pentru care astfel de dezvăluiri sunt lăsate să apară. Cunoscând ceea ce ni se pregăteşte putem lua însă măsurile necesare pentru a nu se ajunge acolo. Dezvoltarea discernământului, conştiinţa de sine, cultivarea rezonanţei cu aspectele benefice, divine, rugăciunea, postul, trairea autentica in Hristos sub ascultarea unui duhovnic anihilează aceste influenţe malefice. Acest lucru este binecunoscut de cei care doresc să controleze întreaga planetă şi de aceea de mii de ani şcolile spirituale în care oamenii învaţă astfel de practici sunt prigonite, distruse sau deturnate. Vom încheia citând tot din prezentarea lui Serge Monaste care demonstrează căslujitorii Noii Ordini Mondiale exact aceasta ne împiedică să facem.

În numărul din decembrie 1980 al US Army Journal, într-un un articol semnat de lt.col. John B. Alexander sub titlul „The new mental battlefield, beam me up Spock” (Noul câmp de luptă mental, radiază-mă Spock), acesta scrie: „Voi da mai multe exemple care să ilustreze progresele făcute în acest domeniu. Avem acum abilitatea de a vindeca sau de a cauza o boală de la distanţă, inducând boala sau moartea fără cauze aparente. A fost raportată şi posibilitatea de modificare telepatică a comportamentului, care include abilitatea de a induce stări hipnotice de la o distanţă de peste 1000 de km. Utilizarea hipnozei telepatice este o zonă care merită a fi exploatată. Ea va permite ca agenţii noştri să fie implantaţi subconştient cu programul pe care trebuie să îl execute, astfel încât nu va mai fi nevoie să utilizăm telefonul. Dacă vor fi perfecţionate,aceste tehnici vor permite transferul direct al gândurilor de la o minte sau grup de minţi la o audienţă ţintă. Receptorul nu va fi conştient că i-au fost implantate gânduri, va crede că sunt gândurile lui. Este posibil să introducem gânduri artificiale într-un computer şi apoi să le transmitem prin intermediul unui satelit, astfel vom putea controla întreaga planetă.Limitele acestui sistem sunt doar cei care îşi vor pune permanent întrebări cu privire la motivaţia care stă în spatele gândurilor lor şi nu le vor da curs automat. Este evident că televiziunea, filmele, publicitatea şi diferite forme de presiune socială au grijă să elimine pe cât posibil această categorie de oameni. Informaţiile privind acest gen de tehnologii vor fi considerate ridicole tocmai pentru că ele nu se vor conforma cu viziunea asupra realităţii pe care chiar noi o inducem; doar mai există şi în zilele noastre oameni care cred că pământul este plat”.

luni, 1 februarie 2010

Siguranta vesnica a credinciosilor

Frati crestini, tin aceasta predica cu dorinta sincera de a va mangaia si intari.
La inceputul vietii mele de crestin, am trecut printr-o mare batalie de indoiala, frica si framantare datorita subiectului pe care il discutam acum. Nestiind ce invata Biblia cu adevarat, am crezut cu tarie ca este posibil, ba chiar mai mult decat posibil ca un crestin sa fie in final pierdut si condamnat datorita pacatelor sale. In timpul acestei scurte perioade din viata mea am fost de putin ajutor altora sau cauzei lui Cristos. Intreaga mea atentie era concentrata asupra mea. Incercam din greu sa „ma tin” si sa „rezist”, si cu cat incercam mai mult, cu atat mai indoielnica mi se parea aceasta lupta inegala. Curand dupa aceea am invatat bine ca pacatul si diavolul sunt mai puternici chiar decat un crestin. In timpul acelor zile nu am cunoscut bucuria mantuirii. Nu voi incerca sa va prezint istoria acelor zile indoielnice si nesigure. Am fost manat spre Cuvantul lui Dumnezeu. In aceasta predica va voi relata unele din rezultatele acestei cercetari, spre lumina si ajutor. Sunt profund convins ca este un privilegiu binecuvantat ca crestinul sa fie mangaiat si intarit de religia sa.

URMATOARELE VERSETE REPREZINTA TEXTUL MEU:

Ioan 10:27-29 „Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine. Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea. Tatal Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decat toti; si nimeni nu le poate smulge din mana Tatalui Meu.”
Romani 6:14 „Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci sub har.”
Evrei 7:25 „De aceea si poate sa mantuiasca in chip desavarsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru ca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei.”
Matei 1:21 „...si-i vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale.”

Chiar daca am ales un text lung, nu ma astept sa imi restrang predica numai la aceste pasaje. Scopul meu este de a folosi mult mai multe.

1. Primul punct al textului meu, asupra caruia va atrag o atentie speciala, este imbratisat de cuvintele „viata vesnica.” Veti observa ca textul spune „Eu le dau viata vesnica”.

In legatura cu aceste cuvinte, va rog sa observati cu atentie patru lucruri, toate gasite in Scripturi:

1) Inainte de intemeierea lumii, „Dumnezeu a hotarat sa dea poporului Sau viata vesnica”.

Observati urmatoarele versete:

2 Timotei 1:9 „El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Cristos Isus, inainte de vesnicii.”
Fapte 13:48 „Neamurile se bucurau cand au auzit lucrul acesta si preamareau Cuvantul Domnului. Si toti cei ce erau randuiti sa capete viata vesnica, au crezut.”

Inainte de a comenta aceste pasaje, mai observati:

2) Dumnezeu a promis copiilor Sai exact acelasi lucru pe care El l-a hotarat, adica „viata vesnica”.

Luati in considerare aceste dovezi:

Ioan 3:14-16 „Si, dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”
Tit 1:1-2 „Pavel, rob al lui Dumnezeu, si apostol al lui Isus Cristos, potrivit cu credinta alesilor lui Dumnezeu si cunostinta adevarului, care este potrivit cu evlavia, in nadejdea vietii vesnice, fagaduite mai inainte de vesnicii de Dumnezeu, care nu poate sa minta...”
1 Ioan 2:25 „Si fagaduinta, pe care ne-a facut-o El, este aceasta: viata vesnica.”

Vedeti astfel, caci chiar inainte de a fi creata lumea, Dumnezeu a hotarat sa dea poporului Sau, care urmau in decursul timpului sa creada in El, „viata vesnica”. Apoi El le-a promis insusi lucrul pe care l-a hotarat.




Acum, observati din nou:

3) Dumnezeu a dat si da exact ceea ce a hotarat si promis – „viata vesnica”.

1 Ioan 5:10-11 „Cine crede in Fiul lui Dumnezeu, are marturisirea aceasta in el; cine nu crede pe Dumnezeu, Il face mincinos, fiindca nu crede marturisirea, pe care a facut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau.”
Ioan 10:27-28 „Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine. Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea.”
Romani 6:23 „Fiindca plata pacatului este moartea: dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Cristos, Domnul nostru.”

Si inca un lucru trebuie notat cu privire la aceste cuvinte, „viata vesnica”:

4) Credinciosii primesc si au exact ceea ce Dumnezeu a hotarat, a promis si a dat, „viata vesnica”.

Inca o data luati in considerare versetul urmator:

Ioan 5:24 „Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele, si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica, si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.”

Nu spune ca s-ar putea sa o aiba in viitor, ci o are acum. Nu spune ca se afla intr-o stare in care aceasta ii va fi asigurata mai tarziu, ci chiar acum „are viata vesnica”. Am sa va citez acum dintr-un batran predicator, care scria, cu putin timp inainte de moarte, celor care au fost convertiti prin lucrarea sa. Sunt ultimele cuvinte, avand ca scop evident incurajarea si mangaierea lor:

1 Ioan 5:13 „V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi, care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu, aveti viata vesnica.”

Subliniez faptul ca credinciosii au acum „viata vesnica”. Nu poate o au, ci o au chiar acum.
Priviti intreaga putere a acestui prim argument. Dumnezeu a hotarat, Dumnezeu a promis, Dumnezeu a dat si inca da, credinciosul primeste si are un lucru clar. Si acest lucru este „viata eterna, viata vesnica”.
Aceste cuvinte nu au in vedere o perioada scurta. Nu inseamna o viata de o zi, de o luna, de un an, nici chiar de o suta de ani; ci o viata lunga cat timpul, cat vesnicia. Daca credinciosii au ceva, ei au „viata vesnica”. Fiindca aceasta este exact ceea ce Dumnezeu a hotarat, a promis si da acelora care cred in Fiul Sau. Ce simplu si clar este Cuvantul lui Dumnezeu!

OBSERVATI A DOUA PARTE A TEXTULUI:

2. Dumnezeu da acestui fapt o siguranta dubla.

Nevrand ca cineva sa aiba indoieli si nesiguranta cu privire la acest subiect, El merge dincolo de o simpla declaratie potrivit careia ceea ce a hotarat si a promis si ceea ce credinciosul primeste si are este „viata vesnica”.
El adauga ceva in plus. Ascultati din nou Cuvantul Sau:

Ioan 10:27-28 „Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine. Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea.”
Ioan 5:24 „Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele, si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica, si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.”

Nu conteaza ce ni se va intampla pe viitor; nu conteaza ce ispita ne va asalta; nu conteaza ce va face diavolul; nu conteaza daca ne va arunca la pamant sau ne va tari prin noroi, noi nu vom mai veni la judecata.
„EI NU VOR PIERI NICIODATA!”

Observati al treilea punct al textului meu:

3. CREDINCIOSII NU MAI SUNT SUB LEGE.

Sa apelam din nou la „lege si la marturie”.

Romani 6:14 „Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci supt har.”
Romani 5:13 „(Caci inainte de Lege pacatul era in lume. Dar pacatul nu este tinut in seama cata vreme nu este o lege).”
Romani 4:7-8 „,Ferice’, zice el, ,de aceia ale caror faradelegi sunt iertate, si ale caror pacate sunt acoperite! Ferice de omul, caruia nu-i tine Domnul in seama pacatul!’”
2 Corinteni 5:19 „...ca adica, Dumnezeu era in Cristos, impacand lumea cu Sine, netinandu-le in socoteala pacatele lor, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari.”
Nu este de mirare strigatul exultant de credinta si speranta a lui Pavel:

Romani 8:33-34 „Cine va ridica para impotriva alesilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care-i socoteste neprihaniti! Cine-i va osandi? Cristos a murit! Ba mai mult, El a si inviat, sta la dreapta lui Dumnezeu, si mijloceste pentru noi!”

S-ar putea spune ceva mai hotarat sau mai clar? Au aceste versete nevoie de comentarii? Crestinul nu este sub lege, ci sub har. Unde nu este lege, nu exista nici o imputare a pacatului. Isus Cristos a devenit substitutul nostru.

1 Petru 2:24 „El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui ati fost vindecati.”
Isaia 53:6,5 „...Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor… si prin ranile Lui suntem tamaduiti.”

Ce incurajatoare, ce intaritoare, ce glorioase sunt aceste versete! Dar ar trebui ele sa ne faca neglijenti, iresponsabili sau nebuni? Nu, ci ascultati-l pe Pavel vorbind despre acest punct:

Romani 6:15 „Ce urmeaza de aici? Sa pacatuim pentru ca nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.”

Sa examinam acum subiectul sigurantei credinciosului dintr-o alta perspectiva.

4. Scripturile invata ca Dumnezeu este Autorul si Desavarsitorul mantuirii credinciosului.

Notati mai multe pasaje clare care trateaza acest punct:

Filipeni 1:6 „Sunt incredintat ca Acela care a inceput in voi aceasta buna lucrare, o va ispravi pana in ziua lui Isus Cristos.”
Evrei 12:2 „Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.”
Evrei 5:9 „...S-a facut pentru toti cei ce-L asculta, urzitorul unei mantuiri vesnice...”
1 Corinteni 1:5-8 „Caci in El ati fost imbogatiti in toate privintele, cu orice vorbire si cu orice cunostinta. In felul acesta marturia despre Cristos a fost bine intarita in mijlocul vostru; asa ca nu duceti lipsa de nici un fel de dar, in asteptarea aratarii Domnului nostru Isus Cristos. El va va intari pana la sfarsit, in asa fel ca sa fiti fara vina in ziua venirii Domnului nostru Isus Cristos.”

Si va mai ofer la acest punct inca un pasaj:

Efeseni 2:8 „Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.”

Mantuirea este in intregime a lui Dumnezeu. El este „Capetenia” si „desavarsirea”. El a inceput si El va termina. Chiar credinta este darul Sau. Este intru totul de neimaginat, de neconceput ca Dumnezeu – care stie astazi cum va fi omul maine si in tot viitorul – i-ar da credinta sa creada, ar incepe in el o lucrare buna si apoi ar lasa-o neterminata; ar incepe, iar apoi ar abandona ca si cum nu ar fi hotarat; ar incepe, iar apoi ar abandona ca si cum nu ar fi Dumnezeul neschimbabil; ar incepe iar apoi ar abandona ca si cum ar fi un copil ce se joaca – jucandu-se cu problema mantuirii, jucandu-se cu sufletele vesnice ale oamenilor, jucandu-se cu Cerul si Iadul, jucandu-se cu vesnicia. Nu, nu, nu! Frati si surori, nici nu ne putem imagina un astfel de lucru. In spatele inceputului lui Dumnezeu in mantuirea unui pacatos stau hotararea si promisiunea Sa vesnica. El o va duce la bun sfarsit!
Dar sa vedem acum un alt punct al textului meu.

5. CRESTINII NU SE TIN SINGURI. DUMNEZEU II TINE.

Ascultati ce spune Cuvantul:

Ioan 10:27-29 „Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine. Eu le dau viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea. Tatal Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decat toti; si nimeni nu le poate smulge din mana Tatalui Meu.”

Despre crestini se declara ca sunt in mana lui Cristos Fiul, si de asemenea in mana lui Dumnezeu Tatal. Se mai spune ca nici un om nu ii poate smulge din aceste maini.
Dar saracul crestin neinvatat, poate spune tremurand „dar nu ii alunga poate Dumnezeu?”

Asculta cuvintele lui Cristos la aceasta intrebare:

Ioan 6:37 „Tot ce-Mi da Tatal, va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara.” Cristos afirma clar ca nu ii va arunca afara!

As vrea sa mai notati si alte pasaje referitoare la acest punct, si anume ca Dumnezeu il tine pe credincios:

1 Petru 1:3-6 „Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Cristos, care, dupa indurarea Sa cea mare, ne-a nascut din nou prin invierea lui Isus Cristos din morti, la o nadejde vie, si la o mostenire nestricacioasa, si neintinata, si care nu se poate vesteji, pastrata in ceruri pentru voi. Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mantuirea gata sa fie descoperita in vremurile de apoi! In ea voi va bucurati mult, macar ca acum, daca trebuie, sunteti intristati pentru putina vreme, prin felurite incercari.”

Nu vad cum ar fi putut fi posibil, chiar pentru un Duh omniscient, sa fi folosit un limbaj mai clar si mai raspicat decat acesta. O, copil al lui Dumnezeu, observa cu atentie ce spune acest verset: Dumnezeu „ne-a nascut din nou” si ne-a nascut la o „nadejde vie”. „O nadejde vie”!
Nu una moarta, fara mangaiere, ci una vie, care respira, o nadejde inspiratoare pentru suflet. „Ne-a nascut din nou”.
„La o mostenire nestricacioasa, si neintinata, si care nu se poate vesteji, pastrata in ceruri pentru voi...” Si apoi, pentru ca situatia sa fie si mai sigura, aceasta mostenire nu este pusa in mana crestinului, care ar putea-o risipi intr-o „viata destrabalata”, care ar putea-o vinde pe „un blid de ciorba”, care ar putea-o arunca pentru „treizeci de arginti”, care ar putea-o lepada pentru vreo placere lumeasca trecatoare, sau care ar putea-o pierde datorita vreunui pacat disperat. Observati ce spune „...o mostenire... pastrata in ceruri pentru voi.”
Ce fapt binecuvantat – Dumnezeu ne-o pastreaza. Aceasta mostenire glorioasa este pastrata in Ceruri in timpul anilor in care crestinul este inca minor.

Galateni 4:1-6 explica: „...dar cata vreme mostenitorul este nevarstnic, eu spun ca nu se deosebeste cu nimic de un rob, macar ca este stapan pe tot. Ci este sub epitropi si ingrijitori, pana la vremea randuita de tatal sau. Tot asa si noi, cand eram nevarstnici, eram sub robia invataturilor incepatoare ale lumii. Dar cand a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, nascut din femeie, nascut sub Lege, ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sa capatam infierea. Si pentru ca sunteti fii, Dumnezeu ne-a trimis in inima Duhul Fiului Sau, care striga: ‚Ava’, adica: ‚Tata!’”

Nu este in posesia sa. Nu poate nicidecum sa o piarda! Nici sa o dea, nici sa o lepede. „Pastrata in ceruri pentru voi”, unde oamenii rai si demonii nu pot ajunge.
Dar unii, inca indoielnici, vor spune: „Da, nu este nici o problema cu mostenirea, dar cum ramane cu crestinul, mostenitorul?” O, frate zbuciumat, asculta intreg pasajul. Asculta-l, convinge-te si fi mangaiat. „...ne-a nascut din nou... la o nadejde vie... pastrata in ceruri pentru voi. Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu...” Ultima parte a pasajului se potriveste asa de bine, „In ea voi va bucurati mult, macar ca acum, daca trebuie, sunteti intristati pentru putina vreme, prin felurite incercari.”
„In ea voi va bucurati mult.” Da, de ce nu? Vremea incercarilor si necazurilor nu este lunga. Oh, crestine, priveste in sus. Priveste la lucrarea Dumnezeului si Mantuitorului Tau. Nu fi plin de teama, ci de credinta.

Dar va mai dau si alte versete care sustin pastrarea credinciosului de Dumnezeu. Ascultati-le:

2 Timotei 1:12 „Si din pricina aceasta sufar aceste lucruri; dar nu mi-e rusine, caci stiu in cine am crezut. Si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea.”

Da, preaiubitilor, Dumnezeu poate sa pazeasca si va pazi „pana in ziua aceea”. Acea zi a zilelor... cu siguranta ca El poate pastra in zile mai usoare!

Ascultati-l din nou pe Pavel:

Romani 8:35-39 „Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia sau sabia? Dupa cum este scris: ‚Din pricina Ta suntem dati mortii toata ziua; suntem socotiti ca niste oi de taiat.’ Totusi in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Caci sunt bine incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici inaltimea, nici adancimea, nici o alta faptura, nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Cristos, Domnul nostru.”

Aceasta declaratie glorioasa a marelui Apostol al Neamurilor nu are nevoie de comentarii. Luati-o, frati si surori. Vi-o pun pe inima. Credeti-o si lasati-o sa va inveseleasca si sa va sustina.

Iov 1:6-10 „Fiii lui Dumnezeu au venit intr-o zi de s-au infatisat inaintea Domnului. Si a venit si Satana in mijlocul lor. Domnul a zis Satanei: ‚De unde vii?’ Si Satana a raspuns Domnului: ‚De la cutreierarea pamantului si de la plimbarea pe care am facut-o pe el.’ Domnul a zis Satanei: ‚Ai vazut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pamant. Este un om fara prihana si curat la suflet, care se teme de Dumnezeu si se abate de la rau.’ Si Satana a raspuns Domnului: ‚Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvantat lucrul mainilor lui, si turmele lui acopera tara.’”

Da, preaiubitilor, Dumnezeu isi pastreaza copiii.
In urma cu cativa ani am fost intr-un anume oras din acest stat. Am avut mai multe servicii; Dumnezeu a fost cu noi. Intr-o dimineata, pe cand ne apropiam de casa de rugaciune, atentia mi-a fost atrasa de un om care statea in picioare langa usa. „Vezi omul acela? El este imoral, necredincios, cartofor si parior. Nu a pus piciorul in vreo biserica de cincisprezece ani.” Noi ne-am tinut serviciul; Dumnezeu a fost prezent. Acest om, asa cum a afirmat in marturisirea sa din seara respectiva, a fost convertit in timpul serviciului. In acea seara, spre uimirea congregatiei, el a iesit pentru a se alatura bisericii. Se auzeau soapte in intreaga casa, si au fost facute unele remarci auzibile, „Ce mai inseamna aceasta?” „Se va alatura el bisericii?” „Nu se va putea tine.” „Nu va rezista nici o saptamana.” El a auzit ce se spunea. Dupa cativa ani, am predicat din nou in acelasi oras. Dupa serviciu, un om a venit la mine si m-a intrebat, „Ma cunosti?” L-am recunoscut imediat. El a spus: „Tii minte ce au spus despre mine in seara in care m-am alaturat bisericii? Aveau dreptate. Au spus adevarul (in ochi avea lacrimi mari). Nu m-am tinut. Curand am cazut. Dar Dumnezeu m-a tinut. El niciodata nu mi-a dat drumul. Stiu ca el mantuieste.”
Niciodata nu voi uita cum m-a impresionat declaratia linistita facuta de acel om in seara respectiva. Dumnezeu s-a dovedit credincios. Acesta, crestini, este intregul secret. Dumnezeu tine. Dumnezeu isi pastreaza poporul.

O mare incredere si o mare mangaiere am dintr-un alt punct al textului meu.

6. CRISTOS S-A RUGAT SI INCA SE ROAGA PENTRU AI SAI.

Ascultati ce spune Biblia despre acest lucru:

Ioan 11:41-42 „Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Stiam ca totdeauna Ma asculti; dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis.”

Oh, increderea Fiului in Tatal. „Stiam ca totdeauna Ma asculti.” Iar acum, fratilor, priviti pentru cine se roaga Isus:

Ioan 17:11 „Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in Numele Tau, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si noi.”
Ioan 17:20 „Si ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor.”

Frati crestini, aceasta va cuprinde pe voi si pe mine, aceasta cuprinde pe fiecare biet pacatos care va deveni vreodata credincios. Tatal il asculta intotdeauna pe Isus. Isus se roaga pentru ai Sai.

Ascultati din nou:

Luca 22:31-32 „Domnul a zis: ‚Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca graul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta; si dupa ce te vei intoarce la Dumnezeu, sa intaresti pe fratii tai.’”

V-am spus cum Satana l-a vrut pe Iov, dar a vazut ca Dumnezeu l-a ocrotit. Acum, el il vrea pe Simon Petru; dupa cum ne vrea pe noi toti; dar Isus i-a spus lui Simon, „Eu M-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta.”
Dar cel mai consolator dintre toate versetele care vorbesc despre acest subiect, este cel care face parte din textul meu:

Evrei 7:25 „De aceea si poate sa mantuiasca in chip desavarsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru ca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei.”

In vreme ce aici suntem inconjurati in fiecare zi de ispite grele, ingrijorati de pacate, hartuiti de Diavol, poticnindu-ne de multe ori, trecand prin mari intristari si necazuri de multe ori, ducand lupte grele de multe ori, El nu ne uita nici macar o clipa. In tot acest timp El este la dreapta Tatalui, mijlocind pentru noi. El traieste pururea, mijloceste pururea. Va esua Isus? S-ar ruga El pentru o imposibilitate? El spune ca Tatal Il asculta intotdeauna!

Dar sa mai vedem o alta linie a invataturii Scripturii.
7. ACEASTA DECLARA CA DUHUL SFANT PECETLUIESTE CREDINCIOSUL PENTRU ZIUA RASCUMPARARII.

Efeseni 4:30 „Sa nu intristati pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu, prin care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii.”

Cand are loc aceasta pecetluire? Dupa moarte, chiar inaintea mortii, sau atunci cand omul crede? Aceasta este o intrebare importanta.

Din nou va implor, ascultati ce spune Biblia:

Efeseni 1:13-14 „Si voi, dupa ce ati auzit cuvantul adevarului (Evanghelia mantuirii voastre), ati crezut in El, si ati fost pecetluiti cu Duhul Sfant, care fusese fagaduit, si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.”

Aceste versete arata fara indoiala ca imediat ce pacatosul este nascut din nou; crede in Cristos, Duhul Sfant il pecetluieste pentru totdeauna. Aceasta pecetluire este declarata a fi „arvuna mostenirii noastre”. Prima transa. Da, o dovada clara ca o vom obtine pe toata.

Crestini, continuati sa ma urmariti, si veti gasi o alta temelie a nadejdii in acest subiect.




8. CREDINCIOSII SUNT DECLARATI A FI MOSTENITORI AI LUI DUMNEZEU SI IMPREUNA MOSTENITORI CU ISUS CRISTOS.

Sa vedem ce spune Biblia; si incercati sa ii prindeti intelesul. Ascultati:

Romani 8:15-17 „Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati primit un duh de infiere, care ne face sa strigam: ‚Ava!’ adica: ‚Tata!’” Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu. Si, daca suntem copii, suntem si mostenitori: mostenitori ai lui Dumnezeu, si impreuna mostenitori cu Cristos, daca suferim cu adevarat impreuna cu El, ca sa fim si proslaviti impreuna cu El.”

Inainte de a face orice comentarii, sa ascultam un alt pasaj:

Galateni 4:4-7 „Dar cand a venit implinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Sau, nascut din femeie, nascut sub Lege, ca sa rascumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sa capatam infierea. Si pentru ca sunteti fii, Dumnezeu ne-a trimes in inima Duhul Fiului Sau, care striga: ‚Ava,’ adica: ‚Tata!’ Asa ca nu mai esti rob, ci fiu; si daca esti fiu, esti si mostenitor, prin Dumnezeu.”

„Fii”, „Fii ai lui Dumnezeu”, „Mostenitori ai lui Dumnezeu”, „Impreuna mostenitori cu Cristos”. Frati si surori, ascultati-ma, sunt sigur ca vorbesc cu reverenta. Daca titlul de proprietate al lui Cristos este bun, atunci la fel este cel al credinciosului. Notati acest fapt: Credinciosii nu sunt numai fiii si fiicele adoptate ale lui Dumnezeu, ci sunt totodata si fii din nastere. Nascuti din Duhul. Biblia, in marea Sa indurare pentru slabiciunile si lipsa noastra de intelegere, ne arata aceste mari adevaruri in asa multe cai – fii adoptati si fii din nastere.
Ne va dezmosteni Tatal? Daca am fost adusi in familia Sa datorita vreunor merite ale noastre, atunci este posibil. Dar Cristos, Fiul Sau preaiubit este cauza acestei mosteniri. Datorita Lui am fost adusi in familia lui Dumnezeu. Atata timp cat Cristos ramane credincios fratilor si surorilor Sale mai mici, nu va exista nici o dezmostenire. Daca va exista, atunci fie Cristos, fie Dumnezeu ar esua. Ar fi, intr-adevar, nenorocul, pierderea si condamnarea noastra, dar esecul ar fi al lui Dumnezeu. Fara nimic sa ne vorbeasca de bine, El ne-a adoptat. Ne-a facut mostenitorii Lui si impreuna mostenitori cu Fiul Sau. Preaiubitilor, eu sunt convins ca nu va exista nici un esec. Omniscienta si omnipotenta Lui sunt garantia intregii probleme; sa fim incurajati.

Si mai exista un punct glorios in textul meu; ascultati-l:

9. ISUS MANTUIESTE CREDINCIOSII DE PACATELE LOR

Matei 1:21 „...si-i vei pune numele Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale.”

Acest nume nu a fost dat fiului Betleemului de Iosif sau Maria. Nu a fost dat de nici una din rudele sau prietenii lor. Acest nume a venit din ceruri „si-i vei pune numele Isus”.
De ce acest nume? De ce sa se numeasca Isus? Autorul numelor ne da motivul pentru care a fost ales acest nume: „pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale”. Ah, El stia ca ei vor pacatui; grav, de multe ori. Dar aceste pacate nu ii vor condamna. El ii va mantui de pacatele lor. Va rog sa observati cuvantul „a mantui”. Pun aceste intrebari: „Este un om mantuit atata vreme cat el se afla in pericol? Cand un om se increde in Isus, este el atunci mantuit, sau se afla in conditia de mantuire posibila, daca se tine cu credinciosie?”
Scripturile spun „va mantui”. Cum il putem numi pe om mantuit, cata vreme se afla in pericolul pierzaniei? Daca cineva este mantuit, oare pericolul de a fi pierdut nu este indepartat de la el pe vecie? Oh, frati, exista o mare diferenta intre a fi mantuit si a fi adus intr-o pozitie de mantuire posibila, daca se mai face ceva, daca se mai intruneste alta conditie! De ce sa ii puna numele „ISUS”? Motivul este glorios, da, faptul este unul slavit: „...pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale.”

Frati si surori, sa va mai spun alte motive care m-au condus spre credinta sigurantei credinciosului.

1) Mi s-a parut, dupa un studiu atent al Cuvantului, ca daca nu avem siguranta, si asta pe vecie, si imediat dupa ce am crezut in Isus Cristos – o spun cu reverenta – mi s-a parut ca l-ar putea implica pe Cristos intr-un fals.

Observati urmatoarele versete:

„Oile Mele asculta glasul Meu; Eu le cunosc, si ele vin dupa Mine” (Ioan 10:27). „Totusi temelia tare a lui Dumnezeu sta nezguduita, avand pecetea aceasta: ‚Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui’…” (2 Timotei 2:19)
Pastrati in minte aceste doua afirmatii clare. „Ii cunosc.” Si „Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui”.
Daca ne incredem in Isus astazi, nu cunoaste Dumnezeu acest lucru? Dumnezeul cel omniscient, nu stie El chiar ceasul, ba chiar momentul in care pacatosul pocait crede in El?...

Matei 25:34 „...Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii.”
Matei 7:23 „Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.”
Matei 25:41 „Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui!”

Luati aminte la aceste cuvinte: „Niciodata nu v-am cunoscut.” Ar fi acest lucru adevarat daca in acea multime din stanga unii ar fi fost vreodata crestini?
In fata acestor doua afirmatii clare, „Ii cunosc” si „Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui”, daca, atunci cand vom fi la judecata, Dumnezeu le-ar spune unora, „Niciodata nu v-am cunoscut”, iar in acel numar ar fi chiar si numai unul care odata a fost crestin, nu ar fi implicat Dumnezeu intr-un fals? Cu siguranta, fratilor, cei ce aluneca in final sunt cei ce niciodata nu l-au acceptat pe Cristos cu adevarat ca Mantuitor.






Un alt motiv pentru care cred in siguranta credinciosului este acesta:

2) ALTFEL, IN ANUMITE SITUATII, CONDITIA PACATOSULUI AR FI MAI BUNA DECAT CEA A CREDINCIOSULUI.

Suntem invatati in Cuvantul lui Dumnezeu ca pacatosul este mantuit prin har. „Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta...” (Efeseni 2:8)

Daca credinciosul nu este in siguranta, nu este deja mantuit, atunci o alta conditie a fost adaugata la mantuirea lui – aceea de a „se tine”. Daca ar fi adevarat, nu ar fi conditia noastra mai rea decat cea a pacatosului? Pacatosul este mantuit prin har. Crestinul este mantuit prin har si prin „tinere”. Daca ar fi adevarat, nu ar reprezenta aceasta un argument solid pentru amanarea mantuirii pana suntem foarte batrani, sau pana in ceasul mortii? Cu siguranta ca fiecare ceas in care ar trebui sa „ne tinem” ar adauga mult la pericolul nostru. Este posibil, frate, ca pacatosul care nu s-a increzut niciodata in Cristos sa aiba o sansa mai buna decat crestinul? Nu incalca acest lucru intreaga invatatura a Cuvantului Sfant al lui Dumnezeu?
Nu suntem toti mantuiti in acelasi fel? „Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu” (Efeseni 2:8).

Mantuirea nu este castigata, nici inainte si nici dupa convertire; este un dar. Nici nu se pune in discutie „tinerea”. Ni se da mantuirea o data pentru totdeauna atunci cand ne incredem in Cristos.
Si iata un alt lucru care m-a influentat mult in a crede siguranta permanenta a credinciosilor:

3) DACA UN CREDINCIOS AR CADEA O SINGURA DATA, AR FI PIERDUT IRECUPERABIL.

Ca dovada, ascultati Scriptura:

Evrei 6:4-6 „Caci cei ce au fost luminati odata, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant, si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor – si care totusi au cazut, este cu neputinta sa fie innoiti iarasi, si adusi la pocainta, fiindca ei rastignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, si-L dau sa fie batjocorit.”

Observati cu atentie fiecare cuvant din acest pasaj remarcabil: „luminati odata”, „au gustat darul ceresc” („a dat pe singurul Sau Fiu”; „darul lui Dumnezeu este viata vesnica”), „partasi Duhului Sfant”, „au gustat Cuvantul bun al lui Dumnezeu”, „si puterile veacului viitor”, daca „totusi au cazut, este cu neputinta sa fie innoiti iarasi, si adusi la pocainta.”
Pentru a mantui un asemenea om, ar fi nevoie de un Cristos nou, sau o alta rastignire. Ar trebui ca El sa fie din nou ranit si lovit. Ar trebui sa fie un alt Ghetimani, si o alta Golgota. Dar, oh, la ce bun toate acestea? Daca Cristos, prin suferinta si moartea Sa, a esuat o data, nu ar esua din nou? Daca spalarea in scumpul sange al Fiului lui Dumnezeu nu aduce iertare finala de prima data, cum ar putea-o aduce a doua oara?...


Dar, din nou:

4) DACA UN CREDINCIOS AR PUTEA CADEA, ACEASTA AR DETERMINA APARITIA UNEI INTREBARI FOARTE INCURCATE.
Iat-o:
Cate pacate, sau ce fel de pacate, ar fi necesare sa determine un om sa cada?
Cine ar putea da raspuns unei intrebari asa de grele? Ce biserica poate raspunde? Ce om? Ce fel de pacate, sau cat de multe, dupa ce omul devine crestin, ii vor condamna sufletul? Va rog pe toti sa va ganditi la aceste intrebari. Va fi un singur pacat indeajuns a determina caderea unui om? Sau douazeci? Sau o suta? Noi pacatuim in fiecare zi. Oh, care este limita, acea limita, dincolo de care omul cade, este pierdut, fara nici o nadejde a vietii vesnice? Poate un om sti vreodata ca se afla langa acea limita, sau ca a trecut-o? Oh, ce intrebare grea!

Dar ascultati din nou:

5) DACA UN CREDINCIOS AR PUTEA CADEA, AR FACE CA UNELE LUCRURI DIN BIBLIE SA FIE FOARTE NECONSECVENTE.

Observati acest pasaj, de exemplu:

Luca 15:10 „Tot asa, va spun ca este bucurie inaintea ingerilor lui Dumnezeu pentru un singur pacatos care se pocaieste.”

Pastrati intregul tablou in minte. Aici pe pamant avem un biet, condamnat pacatos. El se pocaieste, se intoarce de la pacatele sale la Cristos ca Mantuitor al sau. Credinta sa slaba incepe sa se tina de Cristos ca substitut al sau. Dar aceasta nu este decat o parte din tablou; mai sunt si alti spectatori. Cerul priveste in jos la aceasta scena.
Priviti, in vreme ce pacatosul se pocaieste, „este bucurie inaintea ingerilor lui Dumnezeu”. Cerul este in extaz, Isus Cristos se bucura. Cat de emotionanta si miscatoare este aceasta scena! Dar asteapta, nu fa vreo greseala. Nu lasa ca bucuria ta sa fie prematura. Oh, Isuse Cristoase, daca omul este pierdut, omniscienta ta ar fi dovedita falsa cel putin de aceasta data. Te-ai bucurat de risipitorul care s-a intors, dar vine Diavolul si ti-l fura! Oare face Cerul asemenea greseli? Ofera Cristos mantuire unui om, se bucura ca el isi intinde incet mana sa o primeasca, numai pentru a-si retrage brusc darul din fata lui? Face Isus asa ceva? Isus, fiind omniscient, vazand pacatosul pocait, dar stiind ca in final va fi pierdut, s-ar mai bucura? Se poate concepe ca Cristos, ingerii si intreg Cerul sa se bucure pentru orice pacatos care se pocaieste, daca problema salvarii finale ar fi asa de nesigura? Ce neconsecventa ar parea Biblia!

SA LUAM UN ALT PASAJ:

Ioan 14:2-3 „In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce...”

Unul din cele mai placute ganduri ale mele cu privire la Cer este acela ca va fi un loc adecvat. Cel Omniscient, Acel maret si Atotintelept arhitect, care cunoaste toate nevoile din trecut, prezent si viitor; da, din intreaga vesnicie, ne-a pregatit un loc. Va fi unul potrivit! Ni se va potrivi cand vom ajunge acolo. Ni se va potrivi intotdeauna. Niciodata nu vom fi nemultumiti. Niciodata nu vom vrea sa ne mutam. Niciodata nu il vom vrea reconstruit. Pregatit pentru noi. Dar intrebarea naucitoare, inconsecventa, este urmatoarea: de ce trebuie un timp asa de indelungat pentru pregatire? Daca problema mantuirii este una inca nerezolvata, de ce s-a dus Isus sa pregateasca un loc? Daca problema mantuirii lui Petru, a lui Ioan, a lui Andrei si a altora nu este inca rezolvata, la ce bun o pregatire asa in graba? Se va asemana Cerul cu unele din casele noastre; scaune goale, locuri goale, unii membrii ai familiei disparuti? Aceasta ar fi realitatea daca unii crestini nu ar reusi sa ajunga acolo.
Dar inainte de a trage o concluzie, am sa va atrag atentia asupra unor obiectii fata de pozitia adoptata in aceasta predica:


UNELE OBIECTII

1. SPUN UNII, „DACA AS CREDE ACEA DOCTRINA, A SIGURANTEI ABSOLUTE A CREDINCIOSILOR, M-AS DUCE SI AS PACATUI.”
Eu personal am auzit aceasta expresie de multe ori. Dar cat de uimitoare sunt aceste cuvinte in gura unui crestin! A unuia care a fost regenerat. A unuia a carui inima a fost schimbata. A unuia care il iubeste pe Dumnezeu si uraste pacatul!
Pot intelege pe deplin cum scroafa care a fost spalata s-ar intoarce sa se balaceasca in noroi. „...scroafa spalata s-a intors sa se tavaleasca iarasi in mocirla” (2 Petru 2:22). Ea inca era o scroafa. Natura sa era inca neschimbata. Ea iubea mocirla. Daca scroafa ar fi fost regenerata, transformata intr-o oaie, ea nu s-ar fi intors in mocirla – accidental numai, sau manata de vreo forta externa. Poate ar fi intrat in noroi din nou, dar nu din iubire de noroi!
Pot intelege pe deplin cum cainele s-ar intoarce la ce a vomitat, „...Cainele s-a intors la ce varsase...” (2 Petru 2:22). Doar fiindca el a ramas caine. Natura sa este neschimbata. Dar nu pot intelege cum un om regenerat cu adevarat poate vorbi despre intoarcere la pacat. Pot intelege pe deplin cum corbul trimis nu s-a mai intors la Noe in arca. „A dat drumul unui corb, care a iesit, ducandu-se si intorcandu-se, pana cand au secat apele de pe pamant” (Geneza 8:7). El nu a trebuit sa se intoarca. Gasea peste tot hrana pentru natura sa de corb. El putea petrece cat dorea, dupa placul inimii. Intreaga suprafata a apei era acoperita de trupuri moarte datorita potopului. Din nou, pot intelege pe deplin de ce porumbelul s-a intors in arca. „A dat drumul si unui porumbel, ca sa vada daca scazusera apele de pe fata pamantului. Dar porumbelul n-a gasit nici un loc ca sa-si puna piciorul, si s-a intors la el in corabie, caci erau ape pe toata fata pamantului. Noe a intins mana, l-a luat, si l-a bagat la el in corabie” (Geneza 8:8-9). El nu putea manca starvuri; nu ii placeau; trebuia sa se intoarca la arca. Un om care doar spune ca este convertit poate sa mearga in lume, sa stea satisfacut acolo. El inca are natura sa de corb. El poate, multumit si fericit, sa petreaca in pacat. Nu tot asa este cu cel convertit cu adevarat. Natura sa a fost schimbata. El poate pacatui. Condus de teribilul ispititor, poate sa se rataceasca departe. El, totusi, nu se va simti niciodata bine. Niciodata nu va fi satisfacut. Asemeni porumbelului, nu va gasi un loc de odihna adevarata pe care sa-si puna piciorul. Natura sa noua se va revolta la vederea pacatului. El intotdeauna va tanji dupa intoarcere.

Observati versetul:

1 Ioan 2:15 „Nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume. Daca iubeste cineva lumea, dragostea Tatalui nu este in El.”

„M-as duce si as pacatui.” Pentru un om regenerat, un om cu o natura noua care il calauzeste; cat trebuie sa pacatuiasca? Pacatul este repulsiv pentru cel regenerat. Nu vreau sa spun ca un crestin adevarat nu va pacatui. Vechea natura va continua lupta impotriva celei noi. Ne va conduce spre multe lucruri pe care nu le iubim. Sa presupunem ca un copil care isi iubeste mult mama, fiindu-i devotat, datorita marii devotiuni a mamei pentru el, copilul ar spune „Eu ma duc sa pacatuiesc. Stiu ca mama va continua sa ma iubeasca, de aceea voi continua sa comit greseli.” Ce credeti despre un crestin care ar spune „Stiu ca Dumnezeu ma iubeste si m-a mantuit, de aceea ma voi indrepta cat de mult pot inspre Diavol.” Isi poate imagina cineva un crestin adevarat care ar spune astfel de lucruri?

Dar sa luam acum in considerare o alta obiectie:

2. SPUN UNII, „DAR ESTE UN FAPT DOVEDIT CA UNII CAD.”
Aceasta afirmatie cred ca este crezuta sincer de foarte multi. Din experienta mea personala, si din ceea ce stiu de la altii, cred sincer ca aceasta este cea mai serioasa dificultate a intregii probleme.
Sunt atat de multi crestini practicanti care par ca traiesc corect o vreme, iar apoi cad. Ei nu doar par a fi crestini, ci sunt activi si par a fi consacrati, iar apoi cad intr-un mod disperat. Poti vorbi cu o suta de oameni care cred ca un crestin poate cadea, si este posibil ca fiecare dintre ei sa fie influentati, mai mult sau mai putin, chiar de acest lucru. Putini se vor referi la invataturile Bibliei. Iti vor spune despre cutare sau cutare om care a fost odata crestin (?) si a cazut. Iti vor aminti despre anumite cazuri ipotetice. Acesta este marele lor argument!
„Sa presupunem ca omul acesta care este crestin ar comite o crima.” „Sa presupunem cutare si cutare lucru.”
Invataturile ferme, directe si clare ale Cuvantului lui Dumnezeu sunt nesocotite in favoarea acestor cazuri imaginare. Recent am discutat cu o persoana proeminenta despre acest subiect. El era un membru activ al bisericii de care apartinea. El era ferm in credinta ca ar fi posibil pentru un crestin sa fie pierdut. De fiecare data cand il indrumam spre Cuvantul lui Dumnezeu, el isi imagina un caz. Am incercat din rasputeri sa il determin sa vada ca problema trebuie rezolvata de Biblie, nu de imaginatie. Dupa parerea mea, el era absolut sincer in convingerea sa. In biserica sa era un alt membru, chiar mai devotat decat el. Ea era absolut devotata bisericii sale, si aducea toate dovezile ca era crestina. Era constiincioasa si consacrata. Si cu toate acestea, intr-o zi, in timpul unei adunari de marturisiri, cand fratii si surorile isi marturiseau experientele, ea a realizat dintr-o data ca a inteles totul gresit. Dupa aceea, singura acasa, ce batalie puternica a avut de dus. Ea a fost condusa spre lumina. Experienta sa de crestina, cand a spus-o, a fost glorioasa. I-am spus fratelui impovarat: „Sa presupunem ca aceasta sora, inainte de noua sa experienta, ar fi fost ispitita in pacat si infidelitate, ce ai fi crezut, ca a cazut cu siguranta din har?” El a inteles ceea ce am vrut sa spun. Ascultati Biblia:

1 Ioan 2:19 „Ei au iesit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nostri. Caci daca ar fi fost dintre ai nostri, ar fi ramas cu noi; ci au iesit, ca sa se arate ca nu toti sunt dintre ai nostri.”

Acest verset explica multe presupuse caderi. Cat de mult de poate rataci un crestin adevarat? Nu stiu. Sunt sigur ca poate merge departe. Dar adanc in inima sa va fi un dor de a se intoarce la Dumnezeu.

3. DAR UN ALTUL SPUNE „DAR BIBLIA SPUNE CA TREBUIE SA NE TINEM TARI PANA LA SFARSIT.”

Sa vedem ce spune Biblia:

Evrei 3:14 „Caci ne-am facut partasi ai lui Cristos, daca pastram pana la sfarsit increderea nezguduita de la inceput.”
Evrei 10:38 „Si cel neprihanit va trai prin credinta: dar daca da inapoi, sufletul Meu nu gaseste placere in el.”

Acestea sunt declaratii facute de Pavel. Multe din pasajele puternice din Cuvantul lui Dumnezeu cu privire la siguranta credinciosului se gasesc in scrierile lui Pavel. El nu se contrazice singur. (Fiindca el scria fiind influentat de Duhul Sfant Insusi). In afara de acestea, ascultati ce spune in aceeasi carte din care au fost luate aceste pasaje, in versetul urmator ultimului pasaj:

Evrei 10:39 „Noi insa nu suntem din aceia care dau inapoi ca sa se piarda, ci din aceia care au credinta pentru mantuirea sufletului.”

Unii pot da inapoi, dar nu acei care au fost convertiti cu adevarat. „Nu credinciosii”, a spus Pavel.
De ce iau oamenii pasaje izolate in afara contextului lor imediat, cand prin utilizarea lor gresita aduc numai indoiala, tristete si necaz?
Dar priviti la un alt pasaj deseori citat:

„Fii credincios pana la moarte, si-ti voi da cununa vietii” (Apocalipsa 2:10). Astfel, ei spun „tu trebuie sa fii credincios pana la moarte pentru a fi in final mantuit”.
Dar nu acesta este intelesul versetului. Si nici nu spune „fii credincios pana la moarte pentru a fi mantuit”. Ascultati ce spune clar: „Fii credincios pana la moarte, si-ti voi da cununa vietii.”
Nu viata, ci cununa vietii. O, cat de tare invata Scriptura ca cei credinciosi vor fi rasplatiti. O coroana; Dumnezeu ofera o rasplata, o coroana, pentru fiecare slujitor credincios.
In concluzie, preaiubitilor, permiteti-mi sa va atrag atentia asupra a doua pasaje din Scriptura:

1 Corinteni 3:11-15 „Caci nimeni nu poate pune o alta temelie decat cea care a fost pusa, si care este Isus Cristos. Iar daca cladeste cineva pe aceasta temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fan, trestie, lucrarea fiecaruia va fi data pe fata: ziua Domnului o va face cunoscut, caci se va descoperi in foc. Si focul va dovedi cum este lucrarea fiecaruia. Daca lucrarea zidita de cineva pe temelia aceea, ramane in picioare, el va primi o rasplata. Daca lucrarea lui va fi arsa, isi va pierde rasplata. Cat despre el, va fi mantuit, dar ca prin foc.”
2 Petru 1:4-11 „...prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea, care este in lume prin pofte. De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni. Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Cristos. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umbla cu ochii inchisi, si a uitat ca a fost curatit de vechile lui pacate. De aceea, fratilor, cautati cu atat mai mult sa va intariti chemarea si alegerea voastra; caci, daca faceti lucrul acesta, nu veti aluneca niciodata. In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Cristos.”

Aceste doua pasaje invata doua adevaruri importante pe care cu totii ar trebui sa le stim. Ne vor ajuta mult in intelegerea corecta a acestui maret subiect pe care il studiem acum.
Primul invata ca putem fi mantuiti ca prin foc.
Al doilea ca putem avea intrare din belsug in ceruri.
Pe care din acestea doua o vrem? Putem avea una din ele. Vrem sa fim mantuiti ca prin foc? Abia sa ajungem in Ceruri? Sa nu avem nici macar un snop sa ii aruncam la picioare? Sa nu fi condus nici macar un suflet spre Cristos? Toata cladirea pe care am construit-o sa o vedem la sfarsit ca fiind „lemn, fan, trestie”?
Preaiubitilor, vrem noi acest lucru?
Sau vrem mai degraba sa avem o intrare „din belsug”? Sa nu fim mantuiti doar noi, ci altii impreuna cu noi? Intreaga cladire pe care am construit-o, pe marea temelie sa fie dovedita la sfarsit ca fiind „aur, argint, pietre scumpe”. Ce va fi? Ce va fi?

2 Petru 3:17-18 „Voi deci, prea iubitilor, stiind mai dinainte aceste lucruri, paziti-va ca nu cumva sa va lasati tarati de ratacirea acestor nelegiuiti, si sa va pierdeti taria; ci cresteti in harul si in cunostinta Domnului si Mantuitorului nostru Isus Cristos. A Lui sa fie slava, acum si in ziua vesniciei. Amin.”
COBCLUZIE PERSONALA
Aceasta faimoasa carte care afost scrisa de genialul predicator j.Marroll ne invata adevarata viata traita in Hristos si ca drept urmnare prin acesta carte DUMNEZEU a schimbat foarte multe vieti si cred ca tot Dumnezeu poate sa iti schimbe si viata ta de la un pm pacatos la o viat plenara impreuna cu el .
Pe mine sincer va spun cu toate ca mis poacit de 10ani cartea acesta ma facut sa inteleg ca inca sunt bebelus in fasa in credinta mia si inca mai am multe de invatat ca sa pot sa zic ca sunt pe isumi pe picioarele mele asa ca daca te crezi cumva mai bun ca mine sau ca acest autor eu teasi sugera dragul meu sa nu te pripesti stai si analizeaza bine de doua trei ori si apoi cauta sa spui ceva .
Acesta carte sunt ferm covins ca te va ajuta sa te recladesti pe tine si increderea ta daca esti desnadajduit si nu stri in ce parte sa o apuci .
Asa ca fa un pas catre Dumnezeu azi ca el face cu siguranta doi catre tine nu da napoi si nu descuraja dute inainte ca el stie de ce a lasat incercarea peste tine .dar el care aingaduito tot el o sa iti arate si mislocul de scapare din acea dilema profunda in care poate e viata ta .
Asa ca nu uita ca Dumnezeu te iubeste .